Jurnal

Pe urmele farmacistului Tobias Mauksch

Tobias Mauksch (1727-1802, uneori scris Maugsch sau Maucksch), sas din Slovacia de astăzi, a fost cel mai de succes farmacist al Clujului baroc, obținând în anul 1760 un privilegiu exclusiv din partea împărătesei Maria Tereza. El devenea astfel singurul îndreptățit să conducă o farmacie în orașul liber regal Cluj și să o transmită urmașilor. El cumpărase de la văduva unchiului său vechea farmacie orășenească, care funcționa din jurul anului 1550 dintr-o clădire din jurul bisericii Sf. Mihail, și a mutat-o în casa din colțul Pieței Unirii, renovând-o și comandând pictura interioară în 1766. A fost și curator al bisericii evanghelice (luterane), șef al poliției și chiar senator al Clujului. S-a căsătorit de două ori și a avut 18 copii, dintre care doi băieți i-au continuat profesia. Pentru ei a cumpărat încă o farmacie, în Târgu Mureș, iar farmacia Unicorn din Cluj pe care a cumpărat-o a dăruit-o ginerelui său. A murit la Cluj, la 75 de ani, și este înmormântat în Cimitirul Central. Farmacia a fost deținută și condusă de către fiii săi, Tobias Samuel Mauksch și Johann Martin Mauksch, însă ambii au murit prematur. A rămas apoi în proprietatea văduvei celui din urmă și a fiicei lor, Mathilde Augusta, fiind condusă de către administratori (Daniel Slaby din Bratislava și urmașii săi), și apoi preluată de către György Hintz, fiul Mathildei.

În colecția de istorie a farmaciei se păstrează o serie de obiecte de pe Tobias Mauksch, trei manuscrise și un recipient pictat cu un cerb, probabil de la farmacia din Târgu Mureș. În proprietatea familiei Hintz se păstrează și un portret în ulei cu etichetă Tóbiás Maucksch, însă nu este sigur dacă îl reprezintă pe farmacistul privilegiat sau pe fiul său cu același nume. Monumentul funerar al lui Tobias Mauksch a fost restaurat recent prin grija dr. Georg Hintz.

Pe urmele contesei Kemény Teréz

Primul pas în identificat posesoarei cufărului farmaceutic de secol XVIII din colecția noastră a fost cercetarea atentă a manuscrisului păstrat într-unul dintre sertare. Este vorba despre o factură emisă de către farmacistul Anthonius Perestick, cu medicamente scoase din farmacia din Șimleu, plătite cu bani peșin în data de 13 octombrie 1787 la Nușfalău, de către contesa Terézia Kemény. Aceasta a fost căsătorită cu baronul Bánffy Mihályi, s-a născut în 1739 și a decedat la Cluj, în 1806, la vîrsta de 66 de ani. Portretul său era expus, alături de cel al soțului, în palatul Bánffy din Cluj. În urma cercetării din arhive, Dr. Mária Pakucs a identificat și semnătura și pecetea contesei, care continua să semneze cu numele de fată, provenind ea însăși dintr-o familie nobiliară importantă a Transilvaniei. Mamă a cinci copii, Terézia Kemény avea grijă de familie și prin deținerea și reumplerea periodică a unui cufăr cu medicamente, esențial în special pe parcursul numeroaselor călătorii. Factura păstrată în cufăr, pentru leacuri eliberate pe parcursul mai multor luni, a fost plătită probabil la castelul familiei Bánffy din Nușfalău (Szilágynagyfalu), jud. Sălaj.

Portretul este publicat în BORDÁS BEÁTA, A KOLOZSVÁRI BÁNFFY-PALOTA. MÚLT ÉS JELEN, KOLOZSVÁR, 2019, p. 108.

Lumânări auriculare

Dintre bunurile culturale mai greu de identificat din cadrul colecției putem menționa un con din lemn cu bază concavă, fără date legate de proveniență sau contextul de utilizare. Astfel de obiecte provin de obicei din farmaciile naționalizate în 1949, nu au fost publicate anterior și registrul de inventar nu oferă decât o descriere sumară. Am apelat astfel la un grup de Facebook care reunește farmaciști din România și, prin amabilitatea membrilor, am putut lămuri misterul. Conuri de lemn de acest tip erau utilizate ca suport pentru modelarea așa-numitelor lumânări auriculare, folosite în tratarea (actualmente nerecomandată medical) a inflamaților urechii, tulburărilor de auz și chiar a durerilor de cap. Concavitatea de la baza conului de lemn prevenea deformarea obiectului la sterilizare.

Surpriza din borcanul cu teriaca

În timpul prelevării probelor de materia medica pentru analiză am descoperit un mic obiect metal circular pe fundul unui vas cu teriaca datat 1907. Potrivit etichetei, borcanul provine din farmacia ”La Coroana Ungariei” a lui Szendy Anatal din Baia Mare. În mijlocul substanței închise la culoare păstrată pe fundul recipientului s-a descoperit această presupusă monedă, trimisă la laboratorul de restaurare al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei unde specialistul în conservare/restaurare metale Radu Cordoș a curățat-o și a îndepărtat pe cât posibil zonele corodate. S-a dovedit că nu era vorba despre o monedă, deoarece nu avea deloc decor în relief, ci doar un disc cu două perforații asimetrice. Cu ajutorul Dr. Barbara Di Gennaro Splendore, afiliată Institutlui de Cercetare al Universității din București, am descoperit analogii și mai multe detalii despre misterul care persistă în legătură cu funcția unor monede/jetoane, uneori perforate, sau capace metalice decorate în relief, descoperite uneori ăn recipiente pentru teriaca în special în Italia secolelor XVIII și XIX. Sperăm că o viitoare analiză XRF asupra artefactului din Baia Mare să contribuie la clarificarea acestui mister.

Conferință Wrocław

În 10 și 11 decembrie 2022 Ana-Maria Gruia a prezentat (online) o lucrare despre reconstituirea interioarelor farmaciilor istorice în cadrul unei conferințe online organizate de către Universitatea din Wrocław, Polonia, cu titlul ”Historical reconstruction as a research tool”. Prezentarea a fost intitulată ”Museum Reconstructions of Pharmacy Interiors”, cu studiu de caz Farmacia Mauksch-Hintz din Cluj-Napoca. Discuțiile libere cele mai aprinse însă s-au purtat pe tema analizării și reconstituirii preparatelor farmaceutice, în special a celor din gama teriacăi. Evenimentul a fost finanțat prin grantul 2017/26 / E / HS3 / 00452, National Science Center.

Simpozionul Bucovina – File de istorie

În cadrul lucrărilor secției de conservare și restaurare ale simpozionului Bucovina – File de Istorie organizat de către Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, în parteneriat cu Universitatea „Stefan cel Mare” – Facultatea de Istorie și Geografie, în 24-25 noiembrie, 2022, Ioana Cova a susținut o prezentare intitulată Aspecte privind conservarea Colecției de Istorie a Farmaciei din Cluj [On the conservation of the History of Pharmacy Collection in Cluj] during the works of the Bucovina – File de Istorie Symposium (the XXIVth edition), in the conservation and restoration panel. The symposium was organized by Muzeul Național al Bucovinei in Suceava, in partnership with Universitatea „Stefan cel Mare” – Facultatea de Istorie și Geografie, November 24-25, 2022.

Analize pergamente

În cadrul unei colaborări dintre specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (conservatori, restauratori, investigatori) și dr. Lucreția Miu din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, București, au fost analizate și două bunuri culturale pe pergament care fac parte din Colecția de Istoria Farmaciei.

Primul este un document cu sigiliu, reprezentând diploma de înnobilare a farmacistului Blasius Galambos datată 1644. Examinarea directă și analizele realizate sub microscopul portabil au relevat faptul că documentul a fost realizat pe pergament de vițel. Partea exterioară a pielii, cea pe care a fost scris textul, a fost foarte atent lucrată, în timp ce interiorul pielii prezintă urme rezultate din vicii ale tehnicii de preparare.

Cel de-al doilea document, diploma farmacistului Samuel Velits datată 1776, a fost realizat din piele de capră, scris pe partea exterioară a pielii. În zonele în care stratul de preparație a fost înlăturat parțial datorită manipulărilor repetate, sunt vizibile golurile provocate de înlăturarea foliculilor de păr.

Recoltarea probelor de materia medica

După îndelungate pregătiri și selecții realizate împreună cu echipa de proiect, în luna septembrie 2022 colaboratoarele noastre Dr. Magó Andrea Beatrix și dr. Guttmann Márta au recoltat efectiv 14 probe de materia medica. Operațiunea a fost realizată de către specialiști muzeali în condiții menite a evita orice posibilă contminare a probelor, modalitatea de analiză fiind sensibilă la cele mai mici cantități de materie organică. Cu ocazia deschiderii recipientelor, majoritatea din cufărul farmaceutic de secol XVIII, am făcut și o serie de observații și descoperiri: într-un recipient din sticlă care conținea un preparat pe bază de bezoar (Pulvis Bezoard Sennert), după rețeta unui medic german celebru, s-au observat cu ochiul liber fragmente de foiță metalică, probabil aur; un plic de hârtie inscripționat pe exterior Cantharides conține într-adevăr praf de gândaci de frasin, cu luciu specific, verde metalizat, dar pe interior, sub conținut, se observă socoteli manuscrise care contribuie la datarea cufărului farmaceutic; un recipient pentru Theriaca conținea urme de produs dar și un obiect metalic circular, probabil o monedă; iar pe fragmentele de mumie umană se păstrează fibre textile. Probele au fost expediate pentru analiză în Italia, la Departamentul de Chimie al Universității din Pisa, noul fragment de manuscris a intrat în atenția Mariei Pakucs pentru studiu, moneda este în curs de restaurare la Laboratorul de restaurare și investigații al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, iar praful de cantaride va fi analizat la microscop de către Andrea Magó.

Mărci de cositor

Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj include 33 de mensuri (căni pentru măsurarea lichidelor) și recipiente farmaceutice din cositor. Acest aliaj de staniu, antimoniu, cupru, uneori bismuth și argint, relative ușor de procesat, a fost folosit intens în secolele XVII și XVIII în Europa, pentru producerea a diferite tipuri de obiecte de uz cotidian. Majoritatea obiectelor din cositor poartă mărci de producție, cu simboluri heraldice, date, inițiale de meșteri, mărci de calitate, de control etc. Piesele din colecția noastră prezintă și ele astfel de însemne, iar pentru identificarea lor am apelat la un specialist extern, dna. Kovács Mária. Prin amabilitatea sa am aflat că unele dintre piese au fost produse la Ghimbav, jud. Brașov iar altele la Viena (marca de calitate REIN Zinn se referă la staniul pur), fiind datate în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea.

”Libro di me, Gio Batta Gussetti”

Între cărțile păstrate în colecția de istorie a farmaciei avem una preferată, un volum tipărit la Veneția în anul 1596, care oferă rețete pentru prepararea diverselor medicamente, inclusiv celebra Theriaca Veneta, și care, după cum spune chiar titlul său, putea fi utilă medicilor, farmaciștilor, și oricărei familii. O pasiune similară se pare că a dezvoltat și fostul ei proprietar, un comerciant din zona Veneto, Giovanni Battista Gussetti, care a cumpărat-o de la Viena în anul 1687. Dorind cu orice preț să fie consemnat că a fost proprietarul acestui volum, a lăsat mai multe adnotări, atât pe copertă, cât și în interiorul cărții. În cadrul proiectului am încercat să descifrăm integral textele în limba italiană, dar am întâmpinat dificultăți în cazul celui de pe copertă, care fiind scris cu cerneală pe pergament, s-a estompat odată cu trecerea timpului. Am apelat la ajutorul colegilor de la laboratorul de restaurare al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, iar aparatul cu lumină UV, împreună cu ochelarii speciali, au făcut inscripția mai vizibilă. Totodată, bazându-ne pe expertiza doamnei Dr. Miu Lucreția, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, care a analizat pergamentul, am aflat că acesta a fost realizat din piele de oaie, care s-a păstrat foarte bine, având în vedere vechimea sa.